Valoarea unui blog stă în zâmbetele celui care citeşte

Luni am simţit…

Mirosul vieţii prin agitaţia din Piaţa Constituţiei.
Frumuseţea unei întâlniri neprogramate cu Sting.
Luni am simţit cât de fericită sunt încât…
“I’m so happy that I can’t stop crying
I’m laughing through my tears
I’m so happy that I can’t stop crying”

Am rezonat întru totul cu acest concert.
Am visat, am zâmbit şi m-am bucurat.
Am primit cu căldura propunerea celor 2 ochi mari albastrii care mi-au zis “Ioana, nu vrei să stai la categoria VIP?”
Mi-am auzit inima cum bate a voie bună şi am văzut asta reflectându-se în geamurile vitrinelor, în oglinzile maşinilor, în displayul telefonului chiar şi în imaginea unei tăvi.:)
Mi-am dat seama cât imi e de dor de verile cu nopţile clare şi poveşti târzii cu oameni apropiaţi.
Azi mi-aş dori să traiesc din nou sentimentele de luni.Ca nişte poveşti pe care le scrii fără să te saturi vreodată.Sau pe care le citeşti la nesfărşit fără să te plictiseşti.

Multumesc ochilor albaştrii, pentru că m-au ajutat să îmi ondulez şi visele, nu doar părul:).

Advertisements

Comments on: "Luni am simţit…" (1)

  1. Multumesc Ioana, multumesc ca ai impartasit si mie trairile si visele frumoase!!!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Tag Cloud

%d bloggers like this: