Valoarea unui blog stă în zâmbetele celui care citeşte

Archive for the ‘viata’ Category

Cât plăteşte un roman, aflat în străinatate, să îşi exercite dreptul la vot

Acest articol îţi e dedicat ţie care ţi-e lehamite, nu vrei să mergi la vot pentru că îţi e totuna sau pur şi simplu crezi că nu schimbi nimic cu votul tău.

Ei bine , iţi voi spune că privilegiul pe care TU îl ai nu e gratuit, alţii fac eforturi de timp şi de bani să îşi exercite acest drept.

Ioana Oncioiu_blog

Si ca să nu pară că vorbesc vorbe, o să spun concret despre mine şi experienta mea personală.

Datorită unei burse Erasmus, mă aflu de aproape 2 luni într-un oraş mic din Sicilia, Palazzolo Acreide . Localitate comună care se află la 99 km, 99,4 km de Catania, cel mai apropiat oraş în care romanii pot vota.

Sunt sigură ca zici in gândul tău : “Nu văd care e problema. Iei autobuzul, votezi şi faci şi o scurtă plimbare, ca un turist adevărat, în Catania.”

Ei bine, află ca nu e aşa şi o să îţi explic, pe indelete, de ce.

Cred că deja cunosti că italienii la capitolul odihnă se pricep foarte bine şi bat alte naţii datorita experientei :). Pentru ei sunt sfinte: pauzele de masă, sărbatorile şi duminicile.

In nicio duminică nu circula autobuzul, deci nu pot ajunge duminica să votez…. cu autobuzul.

Dar pentru ca totuşi vreau, există o solutie, pe care  o voi explica pragmatic în calculi matematici.

Plec de sămbăta cu autobuzul, o călatorie banală de 7.4 euro. Nimica toată, valoarea a 5 capuccino.

Inchiriez o masina care înseamnă 31 euro/zi +o garantie de 300 euro. Fiind sămbata, o închiriez pentru 2 zile, 62 euro.  Am convenit deja că duminica n-aş avea cu ce să mă intorc.

Maşina are autonomie de 300 de km, tot ceea ce depăşesc se taxează cu 0,2 euro/ km.

Eu fac minim 4 drumuri, sâmbăta merg acasa şi duminică mă întorc din nou pentru a vota.

Cum orientarea în spaţiu nu îmi e cea mai bună prietenă, mă mai şi rătăcesc. Străzi straine, multe sensuri giratorii, oameni care nu au timp de ezitarea mea. Deci 99.4 km x4± 50 km =  ±  450 km.

Deci depăsesc autonomia cu 150 km*0.2, adică mai scot din buzunar 30 euro.

La toata acestea se mai adaugă şi costul benzinei, care la 450 km plătesc 30 euro. Căci am avut noroc de un Fiat Panda care e tare eficientă la capitolul consum. Astfel , la un calcul simplu, de o matematica banala pe mine ma costa un vot 129,4 euro. In cazul fericit şi absolut norocos, în care returnez maşina fără nicio zgarietură şi asta e o provocare, după cum conduc italienii.. Plus timpul pierdut  investit în aceste 4 drumuri.

Deci, ai tu vreun motiv să nu îţi exerciti LIBER şi GRATUIT dreptul la vot?

 

Advertisements

Viaţa trăită pe îndelete

Viaţa trăită pe îndelete părea un vis acum 4 săptămâni, când ea mi se împărţea între job, business, iubit, prieteni, căţel şi călătorii.

Patru săptămâni mai tarziu, mă aflu într-un oraş mic din Sicilia, cu 9000 de locuitori în zi de sărbatoare :),  în care timpul are răbdare şi asta mi-o dovedeşte în fiecare zi.

Timpul de a ajunge la serviciu măsoară 3 minute, cu tot cu discuţia cu vecina mea preferată, timp de 1 minut jumătate.

Pauzele de masă sunt adevărate interludii, ce te fac să uiti  când a fost dimineaţă  după ce se sfârşesc. În tot timpul ăsta ai mers acasă, ai plămadit cea mai proaspată mâncare, ai  mâncat pe îndelete, ţi-ai ostoit puţin picioarele, ai citit ceva cât să îti fie desăvârşită pauza, iar in zilele bune  îti faci şi preaiubitul somn de frumuseţe, cel de prânz.

Dau  timp alegerilor, chiar dacă asta presupune uneori ce să aleg între spanac şi bietola.

Oamenii au timp să mă asculte până când îmbin eu cuvintele, cât să dea sens unei discuţii în italiană.

Timpul şi bariera lingvistică mă fac să mă trăiesc mai mult şi să acord atenţie sporită celor din jur.

IMG_1257

Usor, învăţ a mă desprinde de obiceiurile vechi de a mă scuza sau de a argumenta într-un fel. Cuvintele care îmi erau prietene odată, dispar ca şi când niciodată nu ne-a legat o prietenie adevarata, ci cel mult de o toamna. Şi atunci tac, spunându-mi că cel mai important e că îmi ştiu eu  adevărul .

Glumele sau poveştile pe care le spuneam în limba-mi maternă, credeam că îmi dau un farmec anume şi un motiv în plus să mă iubească oamenii. Aici, sunt eu cea vulnerabilă, “dezbracată “ de cuvinte şi de multe ori cu singurul accesoriul numit zâmbet.  E alegerea lor dacă vor să mă iubească aşa sau nu.

Eu, între timp, sunt ocupată să FIU. Ceea ce vă doresc şi vouă.

Dar cel mai mult mi-aş dori să îmi aduc acasă obiceiul  proaspăt însuşit , să nu mi-l rătăcesc prin trafic sau să mi-l răpească zgomotul de fond.

 

 

 

2 saptamani siciliene….

…….sau cum am invatat sa gesticulez inainte de a vorbi.

Despre viata in Sicilia, v-as povesti ca e cu soare, mare si distractie  Dar e doar cu soare, munca, cateva petreceri sarbatori locale si cativa amici italieni.

Caci am poposit pe meleagurile terronilor (asa se numesc locuitorii din sudul Italiei) cu un obiectiv bine determinat pentru  o perioada de aproape 3 luni. Venirea mea in micutul oras Palazzolo Acreide este finantata in cadrul unui program, care suna aproape pompos: Erasmus for Entrepreneurs.

Ce este Erasmus pentru  antreprenori?

“Este un program de schimb transfrontalier care oferă antreprenorilor noi sau aspiranţi şansa de a învăţa de la antreprenorii cu experienţă care conduc mici companii în alte ţări participante. Schimbul de experienţă are loc în cadrul unui stagiu cu antreprenorul cu experienţă, ceea ce permite antreprenorului nou să dobândească abilităţile necesare conducerii unei mici firme.
Mai multe aflati pe site-ul lor , iar daca va pot ajuta totusi cu informatii suplimentare imi puteti scrie.

Doua saptamani mai tarziu ma aflu in fata tastelor si incerc sa ma adun, sa imi dau seama ce sa povestesc mai intai.

Despre prima mea zi aici in care nu stiam ce ma asteapta, cum este casa care ma va gazdui aproape 3 luni, cum ma voi intelege cu ei daca nu vorbesc engleza, iar nici italiana mea nu este a lui Federico Fellini, dar cel mai important daca imi va placea.

Raspunsurile inca nu imi sunt la indemana, construiesc constiincios, in fiecare zi la ele.  Dar cu siguranta, mi -am definitivat conceptul acestei experiente : sa vizitez alte lumi, sa culeg ce imi place si-apoi sa ma intorc tot la ale mele si cel mai important la ai MEI. Mai evoluata (mi-e teama sa zic “buna”, dupa ce am vazut campania Elenei Udrea), mai pregatita pentru viata.

Sa incepem cu inceputul sau cum este Sicilia prin ochii mei.

Afaceri de familie

Lucrez cu cea mai cunoscuta locatie din zona, o afacere de familie dinainte de Primul Razboi Mondial. Iar bineinteles ca familia Monaco, detinatoarea acestei afaceri dulci, e cea mai faimoasa din localitate.

Aici, am aflat ca afacerile de familie se dau mai departe precum mostenirea la tron. Cel mai mare membru a familieii ia totul, chiar daca e femeie.  Iar cum in aceasta familie, de 3 generatii femeile conduc numeric,  afacerea  s-a extins voios si spre alte familii norocoase (Sau mai bine zis “Pica para malaiata, in gura lui Natafleata :)”

Familia.

Familia e foarte importanta si numeroasa (minim 2 copii intr-o familie). Incep de tineri si de multe ori o duc pana cand moartea ii va desparti.

Sunt uniti si galagiosi.  De multe ori ai impresia ca se cearta, cand ei de fapt isi manifesta afectiunea si iubirea asa.

 

photo (4)

 

Mancarea

Sunt mancaciosi cat cuprinde. Ca ma opresc la primul fel, cand ei abia incep a manca, pentru ei e o enigma.

Pasticceria,  adica ” stiinta de a face cele mai bune dulciuri” este ridicata la rang de arta, precum poezia, muzica. Iar aici am norocul sa invat de cei mai iscusiti  maestrii.

Ca au niste dulciuri foarte bune, bune si altele foarte dulci. Printre cele mai renumite sunt :

cannoli cu ricotta, cannoli cu crema de fistic sau ciocolata

 

IMG_1106

 

casata siciliana

Cassata siciliana

 

sursa pinterest

fior di mandorla sau altfel spus minunatii facute exclusiv din migdale.

 

Fior di mandorla

 

inghetata cu (in) paine . Da ati citit bine 🙂

 

brioche-con-gelato

sursa pinterest

torturi cu fistic din belsug si multe altele. Informatii despre prajiturile lor, gasiti si pe pagina de facebook cheesecake.

 

tort cu fistic_Cheesecake Romania

Sicilienii sunt fanatici cu migdalele si fisticul. Le gasiti in orice “dolce” cum zic italienii, iar vinurile sunt  aromatizate cu pretiosii samburi de migdale.

 

Joburile

Sunt putine si majoritatea in alimentatie publica. Si cum mi-am facut un obicei din a-i intreba daca le place ceea ce fac, multi spun ca nu, dar nu au ce face.

Asa cum spunea si o buna prietena ” zona de confort  e cea mai acceptata forma de fericire in societate. Si Slava Domnului  ca e asa , altfel am fi o planeta de nemultumiti”.  Asadar, fericirea lor se confunda de multe ori cu zona de confort.

 

Traditia si sarbatoriile

Sicilia este un loc cu multe traditii. Pentru ei masa de pranz  cu familia, care are cel putin 2 ore este sfanta. Sarbatoriile sunt pline de culoare si stralucire.

Mai jos, cateva fotografii de la Sf. Michele , sarbatoare catolica. Care a tinut 3 duminici la rand, cu artificii, pocnitori, muzica si alte minunatii colorate.

 

 

IMG_0947

 

IMG_0954

IMG_0951IMG_0953

 Galceava

Au tendinta destul de puternica de a face din tantar armasar, asta fiind amplificata si atunci cand orasul e mic, fara activitati notabile in el.

 

Timpul are rabdare

Sicilia este unul din locurile unde viata pare ca a ramas cu 100 -150 de ani in urma. Totul pare arhaic si impietrit.

Iar celebra expresie “dolce far niente” ai impresia ca aici a prins viata. Si pentru ca le e teama sa nu o uite, o practica cu consecventa in fiecare zi.

Ca ai impresia ca timpul a ramas cu 100 de ani in urma, este accentuata si de faptul ca nu stiu alte limbi, in afara de italiana, tehnologia e doar la tv si butelia inca mai este furnizor de gaz pentru aragaz.

Sunt totusi norocoasa posesoare a 4 amici care vorbesc engleza, dar cu niciunul nu lucrez direct.

Stilul baroc

Stilul baroc este foarte prezent. Oraselul in care traiesc, Palazzolo Acreide, este in Patrimoniu Unesco, datorita existentei a 2 catedrale in stil baroc.  Pe langa acestea  se pot vedea balcoane, cladiri, statui in care acest stil persista. Iar constructiile in care s-a folosit piatra vulcanica

au un pitoresc aparte.

 

Chiesa_Annunziata003

 

 

Chiesa_Annunziata001

 

 

San_Paolo005

Dar eu sunt fascinata de aceste balcoane, cel de mai jos fiind unde locuiesc eu.

 

 

IMG_0882

 

 

IMG_0881

 

Dar castigatoarea, dupa parerea mea, este aceasta.  Poate si datorita si fascinatiei mele pentru felinare.

 

IMG_0879

 

Cam atat despre pitorescul meu oras, revin cu informatii noi pe parcurs.

Fricile sunt o alegere

La fel cum  nu merită să înjuri, doar pentru că ştii să îmbini cuvintele. Sunetele sunt vibraţii, si tare mult rau mai pot face.

La fel  cum nu are rost să te vaiți când un nou drum ți se arată, când știi că asta e ceea ce ți-ai dorit.

Mai ales când știi că drumul, cel nou, evită drama risipirii unui vis mai vechi.

La fel cum nu are rost să te plângi ca el e departe, când de la primul privit în ochi ți-a spus că avionul îl poartă la serviciu.

La fel ca fricile recunoscute, care pot clădi inimaginabilul.

1899059_240024926177828_219561827_n

sursa foto: Mirela Dumitru

La fel ca vulnerabilitățile care permit iubirii să fie.

La fel cum n-are rost să mănânci gras şi-apoi să te plângi că te-ai  îngrășat

Că fricile neimpărtășite și dramele imaginare sunt alegeri. La fel ca și grăsimile, doar ca mult mai dăunătoare.

Dacă vrei să știi cu adevărat cât ești de frumoasă

“întreabă norii
întreabă mierlele
întreabă plopii
întreabă roua
întreabă vântul.
oamenii sînt atât de subiectivi” spune Iv cel Naiv în una dintre poeziile lui. Eu aș spune ” întreabă chiar și doctorul”

Conform DEX-ului,” frumos” înseamnă  care place pentru armonia liniilor, mișcărilor, culorilor, care are valoare estetică.  Mi-ar plăcea să completez această definiție , spunând că înseamnă și armonia trupului și sănătate. Căci o persoană frumoasă respiră sănatate prin toți porii ei.

Trupurile noastre  găzduiesc  cu grație rochii simple și elegante, decolteuri frumoase, dar și pantofii  ce mândri ne poartă gleznele. Dar  toate acestea atrag priviri contemplative  atunci când sunt așezate pe un trup sănătos și îngrijit.

Daca și tu ți-ai zis ca și mine de mai multe ori : ”Mie nu mi se poate întampla asta!  Eu fac sport, fructele și legumele sunt surorile mele bune, iar Mc Donald’s-ul îl folosesc doar ca punct de reper pentru întâlnirile de la Unirii” , află ca nu nu e nici pe departe suficient.

Iată ce ne mărturisește Cristina, cea care a fost diagnosticată anul trecut cu cancer mamar stadiul I: „Mănanc fructe în fiecare zi. Provin dintr-o familie de sportivi, în care sportul este o prioritate. Cât despre fast-fooduri le ocolesc de aproape 6 ani.”

Cancerul poate avea foarte multe cauze, multe dintre ele înca nedeterminate de doctori. Știm doar că sunt anumite categorii de femei cu un risc ridicat de a avea cancer mamar cum ar fi:  cele care au avut cazuri asemănătoare în familie, apariția primului copilului după vârsta de 30 de ani  sau persoanele care au avut deja cancer mamar.

De aceea , lansarea centrului de Chirurgie Oncoplastică MedLife, centru de diagnostic, tratament și reconstrucție a sânilor după mastectomie, încurajând depistarea precoce a cancerului mamar și tratarea acestuia în stadii incipiente este o inițiativă de admirat și de promovat.

Centrul oferă și avantajul enorm de  putea efectua operația de reconstrucție mamară în același timp cu mastectomia, restabilind pe loc integritatea anatomică a zonei afectate si cea psihica pe care o femeie o poate avea post operatie.

Pentru a veni în întâmpinarea femeilor care sunt preocupate de sănătatea lor, MedLife lansează, odată cu Centrul de Chirurgie Oncoplastică, campania de screening ”Poveștile despre cancerul la sân nu sunt povești…”. Astfel, toate femeile care nu au mai fost demult la un control, pot beneficia de prețuri speciale pentru serviciile de screening mamar. Oferta este valabilă până la data de 31 decembrie 2013, programările fiind realizate la numărul de telefon 021 9646.

Si pentru că inspiratia e mai puternică decât consilierea, eu voi merge la o consultație în intervalul 17 octombrie- 17 noiembrie și voi oferi unei cititoare un voucher  care include un screening mamar gratuit. Aștept de la voi un comentariu până la data de 25 octombrie cu mici obiceiuri pe care le practicati ca să vă mentineți sănătatea.

Intre timp, aveți grijă de sănătate și fiți centrul lumii voastre!

Update: castigatoarea voucherului care include un screening mamar gratuit  este Valna.

mail - control si chirurgie san-06

Scrisoare către fiica mea

Fetița mea,

Acum e noapte, noaptea de după Paște. Dupa o zi agitată înconjurată de oameni, mi-am luat un răgaz în care să  îți scriu, în care să mă deschid și să îți povestesc cum a inceput totul, să îti spun pe indetelete despre temerile mele, oamenii pe care i-am intalnit în această călătorie.

A inceput în 2011 într-o joacă de copii, cu invitați și degustari. Cu zâmbete și glume, cu imbolduri date la momentul potrivit.

Timpul a trecut, iar lucrurile nu s-au oprit în acea după-amiază de sâmbătă. Oamenii din jurul meu, prietenii dragi, rudele, cunoscuții și chiar necunoscuții au construit ceea ce e acum.

Aș putea povesti despre prima încurajare, despre prima comandă oficială, de emoția primului feedback, de prima apariție într-o revistă de business, de prima discuție cu un englez despre acest lucru.

Și dacă mă intrebi pe mine, cred că această discuție a fost unul dintre momentele importante, momentul ăla in care a trebuit să vorbesc despre visul meu în termini practici și notiuni alambicate, în sume cu multe zerouri, în obiective foarte clare și masurabile, despre mine în, aproape, cel mai inalt vârf al unei organigrame.

Au fost nopți rătăcite, întrebări adresate oamenilor, cu multă pricepere în dotare, agitație și nervozitate, epuizare și  ignorarea oamenilor  prea dragi.

Evenimentele nu s-au desfășurat urmând un fir epic și cronologic previzibil și fidel unui tipar de happy end sau nu pentru momentul acela. Englezul s-a retras după ce mi-a dat elanul necesar “ să pornesc motoarele” , dar consider eu, că și-a adus mai mult contribuția decât dacă ar fi dat viață acelor sume de pe hârtie într-un cont bancar pe numele meu. Și nu sunt ipocrită când spun asta.

M-a făcut să iau în serios ce incepuse ca o joacă, să construiesc în fiecare zi ceva pentru visul meu, să fiu deschisă la fapte care puteau deveni, cu ușurință, confirmări că sunt pe drumul cel bun, să muncesc  mai cu spor, să renunț la lucruri care îmi aduceau mici plăceri, dar in acelasi timp mâncau o resursă importantă: timpul.

Dar nu vreau să scot în evidență noptile nedormite, zilele maratoniste sau serile epuizante în care puteam, în sfârșit , să dedic  timp visului după alte 8-9 ore dedicate unui job full time. Căci unui vis pe care vrei să îl construiești frumos nu îi dai tot timpul dintr-o dată, nu îl copleșesti, nu-l sufoci , ci îi dedici timp puțin câte puțin în fiecare zi fără să îl vezi ca pe un sacrificiu.

Draga mea, sper să întelegi cu adevărat ce am vrut să iti transmit și să înțelegi povestea din spatele visului.

Si ca să îți spun adevarul pâna la capat, aceasta scrisoare am compus-o și pentru mine să o recitesc de fiecare dată când piedicile par numeric mai puternice decât ușile deschise, când zambetul de pe buze și entuziasmul îmi este inlocuit de epuizare sau când oceanul de griji înghite cu lăcomie orice lac liniștit în care îmi place să înot .

Mai devreme sau mai târziu vei avea și tu mai multe vise, unele de care te vei vindeca în următoarea zi, altele care vor dura mai multe luni, iar altele mari de care nu te vei vindeca niciodată sau doar dupa ce consideri  ca ai epuizat orice posibilitate de materializare din cele cel puțin  1111.

In ultima categorie se regăseste ACUM Cheesecake Romania, proiectul  drag pe care îmi place să il descriu simplu ” Not a cheesecake business serving people, but a people business serving cheesecake”

In rest, tu vei știi mai bine ce și cum ai de făcut, iar acum vorbind serios s-ar putea ca sfaturile mele să fie puțin demodate peste 2 ani de zile când te vei naște, că tot m-am obișnuit să vorbesc în obiective cuantificabile 🙂

Puterea cuvintelor

Dacă am pune un bănuț de-o parte de fiecare dată când întrebăm “ce faci” într-o lună, am putea spune că tocmai ne-am făcut singuri fondul de pensii pilonul 3.

Intrebăm fad, făra să așteptăm neapărat un răspuns sau un răspuns sincer de la interlocutorul nostru, cum ar fi: ” astazi mă simt mai neîmplinit ca niciodată de evoluția mea pe acest pământ și de soarta avionului supersonic”

Poate pâna să ne răspunda, noi deja începem să povestim cum am fi vrut noi să participăm la maratonul din Sahara, dar acum de frica  incidentelor din Maroc am renunțat. Dar poate o sa alegem o aventura în Thailanda . Și tot continuăm să vorbim despre noi și planurile noastre mărețe.

Eu, una, aș propune înlocuirea expresiei“ce faci?” cu “tu cum ești? ”.

Chiar cred ca e o întrebare sinceră și că interlocutorul tău vrea să audă cum esti, dacă ești bine, dacă îmbini armonios cele 2 emisfere, dacă planurile tale prind viață, dacă iubești etc.

Se uită în ochii tai, empatizează cu tine și e dispus să te asculte, nu contează dacă sunt fleacuri sau realități tulburătoare.

Dar, totuși, ce ne împiedică să facem asta mai des? Cred că multiple răspunsuri am putea găsi și cu toatea astea întrebarea sa rămână dechisă:

Uităm să dăruim. De la minute de atenție, la empatie, sentimente, toleranță.

Sau nu avem exercițiul dăruirii de sine.

Suntem învățați din ce în ce mai des să ne iubim pe noi înainte de toate, să ne urmărim propria împlinire și propriile dorințe, iar  pe acest drum transformăm sentimentele în accesorii.

Uităm să ne mai gândim cum să îl ajutăm pe celălalt, cum să îi venim în întâmpinare, cum să îi facem o bucurie, cum să îl scutim de un efort, cum să îl facem să zâmbească.

Uităm să iubim, de fapt. Iubirea înseamnă foarte multe gesturi, iar de multe ori intențiile și gândurile în sine nu au nicio valoare în absența lor.

Pâna la urmă și dăruirea e un exercițiu, iar ca orice exercițiu cere antrenament. Dar avantajul lui este că  ne putem apuca de el la orice vârstă, când vrem să dăruim izbucnesc în noi resurse de energie de care habar nu aveam până atunci.

In final, vă las cu un video care surprinde atât de bine puterea cuvintelor si cu întrebarea “Tu cum ești astăzi?”

 

Tag Cloud

%d bloggers like this: