Valoarea unui blog stă în zâmbetele celui care citeşte

Posts tagged ‘viata’

Ce ne spunem când nu ne vorbim

Chris Simion, regizoarea acestui spectacol ne-a zis la începutul spectacolului: “Dacă vă place, vă rog ,să dati mai departe fluturaşul cu descrierea piesei alături de recomandarea voastră”
Eu nu voi face asta, în schimb am decis să fac mai mult şi să scriu un articol pe blog.

Ce este “Ce ne spunem cand nu ne vorbim?” In afară de un mesaj reuşit, parcă rupt din condeiul unui copywriter.

Este o comedie despre nesfârşitul conflict dintre raţiune şi inima. 6 acte şi 6 cupluri, toate în aceeaşi situaţie: descoperirea faptului că unul dintre parteneri înşala.

Nu ştiu căt de reală este proporţia, dar în piesă din 6 cupluri, 4 sunt bărbaţi care însala. Oare o fi adevarat?
Situaţiile sunt oarecum clasice şi încărcate cu replici spumoase pe alocuri:

“Cu cine ai vorbit la telefon?

“Cu nimeni” spuse el

“Cum cu nimeni când eu am auzit când i-ai zis şefa inimii mele?”

“Era mama”-zise el

“Şi de cand îi spui tu lu’ măta şefa inimii mele”-ea

“Uite care e problema: cred că vrei să ne certăm! Ce-ai? Ai înnebunit? “-el, evident

Ce reiese din asta? Că bărbatii nu insala, ci femeile sunt nebune şi îşi îmaginează tot felul de şcenarii. Şcenarii dramatice pornind de la mesaje total inofensive:) găsite in telefonul lui, care conţin cuvinte ca “dragostea mea”, “ce minunat a fost aseară”, “mi-e dor de tine”

Mie însă, cel mai interesant mi s-a parut rolul păpuşii ca narator care condimenta cu replicile cele mai potrivite :
“Când doi oameni nu se mai înţeleg, trebuie doar să accepte că sunt în relaţia nepotrivită”

sau

“Cei mai mulţi dintre noi sunt nişte persoane extraordinare, dar nu atunci când facem noi cuplu cu ele”

Dar replica care a încununat spectacolul, a fost cea de final a lui Cristi Iacob:

“Odată am întrebat-o pe mama de ce avem doar o singură bătaie de inimă. Iar ea mi-a zis: “Pentru a lăsa loc pauzelor dintre bătăi”. Atunci eu i-am răspuns:”De ce avem nevoie de pauze”
Iar ea calmă mi-a spus: “Avem nevoie de pauze ca mai tarziu să vină cineva să le umple”

Concluzia piesei:atunci când nu ne vorbim alegem să minţim prin tăcere.

Dar nu vă lăsaţi influenţaţi de concluzia mea, ci creaţi-vă una proprie, dând fuguţa şi voi la piesă

Viaţa nu are “undo”…

Nu ştiu alţii dacă au observat, dar eu cu sigurantă am remarcat similitudinea dintre jocul de cărţi solitaire şi viaţa.
Solitaire. Este un joc de cărţi în care acestea vin aleator pe monitor. Trebuie puse într-o anumită ordine. Cea corectă. Toţi ştim care e ordinea corectă. Doar că nu ştim ce cărţi vin. Sunt grămezi de cărţi dar numai una singură este la vedere. O muţi şi poate fi ultima mutare. Sau prima dintr-un şir lung de mutări. Niciodată nu ştii care este mutarea corectă.
Viata. Este un lung şir de decizii. Asezonate cu explicaţii pertinente sau impertinente care să susţină că erau singurele decizii de luat. Niciodată nu ştii ce decizie va trebui să iei după ce ai luat ultima decizie. In mod cert va trebui să mai iei una. Dacă simţi că decizia pe care urmează s-o iei e ultima, înseamnă că s-a terminat pachetul de cărţi…..
Solitarie şi viaţa…sunt ambele un joc al deciziilor. Ştii că se vor termina atunci când se termină şi pachetul de “ cărţi”. Nu poţi păcăli, nu vei şti niciodată ce carte urmează să vină. Doar ca la solitaire există o comandă undo. M-am răzgândit, nu vreau să mut cartea aia. In viaţă nu există undo. Te poti răzgândi dar nu poţi muta înapoi. In solitaire poţi face asta însă nu oricând şi nu oricum. Dar o decizie poate fi stearsă ca şi când n-ar fi existat. Revin pe vechiul loc.

Oare cum ar fi în viaţă?  Nu vezi copilul care trece în fugă pe trecerea de pietoni şi ai vrea să dai undo.
Ii spui celui mai bun prieten cuvinte grele, pe care le regreţi. Ai vrea să poţi da undo şi el să nu mai sţie de ce s-a întristat. Undo te fereşte de eşec, dar nu te poate feri de nefericire.
Undo funcţionează în solitaire. Dar cu toate astea în solitaire chiar dacă folosim la nesfârşit această facilitate, e totuşi posibil (chiar foarte posibil) să pierdem jocul.

Ce înseamnă un an?

Ce înseamnă un an pentru D-zeu?

O clipă :).

Ce înseamnă un an din viaţa unui om?

O lungă amăgire şi un praf de fericire.

Ce înseamnă ultimul an din viaţa mea?

Un buchet de vise…

Neputinţa acceptării că nu  te voi mai vedea vreodată.

Zâmbete  strengăreşti când mă gândesc la copilăria mea aromată,  datorită ţie.

Tag Cloud

%d bloggers like this: